Sunt Moș Crăciun Galantom

Dragă Moș Crăciun,

Sunt eu, un copil uitat între ulițe de sat și lăsat acolo mult timp să te aștepte. Tare îmi doresc ca aceste rânduri să nu se piardă în zare și tu să apuci măcar un pic sa le citești. În cărțile colorate de la școală, îmi semeni cu Bunicul descris de Barbu Ștefănescu Delavrancea, cu barba ninsă, ochii blânzi și, cred eu, ochelari rotunzi, prin care tu sigur vezi lumea mai frumoasă și mai colorată decât a mea. Mi-am imaginat mult timp că ai să poposești și la mine, iar eu te-aș aștepta cu ce am mai bun: un zâmbet cald și o emoție de copil fericit. Când e vorba despre tine, toți suntem fericiți, nu?  Eu cred că tu ai inventat, în atelierul tău de departe, fericirea pentru copii. 

Știu că ești ocupat, că poate uneori te-ai pierdut pe ulițe până să ajungi la casa mea, dar undeva acolo, la sat, pe o fereastră cu perdeluță brodată, ochii mei încă te așteaptă nerăbdători an de an. 

Nu vreau să îți golesc desagii, ca mine sunt mulți alți copii ce visează la tine, dar sub bradul meu, cu prea puține globulețe și o instalație veche, aș vrea un dar, oricât de mic, să îmi bucure dimineața de Crăciun.  Pune-mi sub cetina verde frumos mirositoare (a sărbători, a tine, a mama) un mic dar dulce, o jucărie, o carte de povești despre prinți și prințese, orice poți tu, căci bucuria mea se măsoară la fel, în clipe.  Vreau tare mult o clipă de la tine, dragă Moș Crăciun! 

P.S. Eu te aștept și poate învăț și o poezie până vii.  Am să ți-o spun și să mă ierți dacă mă mai încurc în versuri, motivul va fi sigur fericirea de a primi ceva de la tine anul acesta. 

Ajută-ne să-l ducem pe Moș Crăciun, alături de cărți-lumină, în șapte sate și cătune uitate din Vrancea: Răiuți, Farcaș, Jgheaburi, Chiricari, Mărăști, Gogoiu și Păvălari. 

https://www.facebook.com/CarteInSate